Anunţul NASA după moartea lui Stephen Hawking

Fizicianul Stephen Hawking a fost cel mai celebru om de ştiinţă britanic al vremurilor actuale, un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului.

• Incident misterios în Marea Baltică: Un cablu de electricitate care leagă Finlanda și Estonia s-a defectat
• Cum ar putea inteligența artificială să influențeze evoluția umană

Astrofizicianul american Neil DeGrasse Tyson, directorul Planetariului Hayden de la Centrul Rose pentru Pământ şi Spaţiu (Rose Center for Earth and Space) din New York, a scris pe platforma online Twitter că moartea lui Hawking „lasă în urmă un uriaş vid intelectual”, scrie Mediafax.

Agenţia spaţială americană – NASA – l-a descris pe Hawking drept „un ambasador al ştiinţei. Teoriile sale au deschis calea unui univers de posibilităţi pe care noi şi lumea le explorăm. Să continui să zbori ca Superman în microgravitaţie, aşa cum le-ai spus astronauţilor de pe Staţia Spaţială, în 2014”. NASA a publicat şi un videoclip din timpul unui zbor cu avionul în condiţii de imponderabilitate la care a participat Hawking, în 2007, de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida, în timpul căruia acesta s-a şi desprins de scaunul său cu rotile pentru a pluti.

Sundar Pichai, CEO al Google, a scris că lumea „a pierdut o minte frumoasă şi un cercetător strălucit”.

Cofondatorul Apple Steve Wozniak a declarat pentru BBC News: „Integritatea şi dedicarea lui Stephen Hawking l-au plasat deasupra strălucirii pure”.

„Am pierdut o mare personalitate astăzi”, a spus Satya Nadella, CEO al Microsoft. „Stephen Hawking va rămâne în memorie pentru contribuţiile sale incredibile în domeniul ştiinţei – creând teorii şi concepte mai accesibile maselor”, a mai spus Nadella.

Tim Berners-Lee, considerat inventatorul World Wide Web, a scris pe Twitter că lumea „a pierdut o minte colosală şi un spirit minunat”.

Fizicianul teoretic canadian Lawrence Krauss a scris, tot pe Twitter, că Hawking a luptat curajos şi a îmblânzit cosmosul vreme de 76 de ani.

Miliardarul rus Yuri Milner, a cărui fundaţie, Breakthrough Foundation, l-a câştigat pe Hawking ca suporter al planurilor sale privind călătoriile spaţiale, a declarat pentru BBC: „Când viitorii istorici se vor gândi la oamenii excepţionali ai timpurilor noastre, se vor gândi la profesorul Hawking”.

Fizicianul John Preskill, de la Caltech, a spus, la rândul său, că munca lui Hawking a inspirat mii de oameni de ştiinţă tineri, care au vrut să îi calce pe urme. „Îmi voi aminti inteligenţa tăioasă şi ochii sclipitori; nu se lua niciodată prea în serios. Le va lipsi îngrozitor prietenilor”, a scris acesta pe Twitter.

Sean Carroll, fizician la Caltech, a scris că „Hawking a fost un rar savant care şi-a meritat pe deplin celebritatea. Un fizician strălucitor şi o persoană care i-a inspirat pe ceilalţi. Şi un adevărat caracter”.

Moartea lui Hawking a fost deplânsă şi de vedete şi personalităţi care nu au legătură cu lumea ştiinţei.

Astfel, cântăreaţa americană Katy Perry a spus că moartea fizicianului „i-a lăsat o mare gaură neagră în inimă”, în timp ce premierul indian Narendra Modi a spus că Hawking „a făcut din lume un loc mai bun”.

Fizicianul s-a stins din viaţă în linişte în locuinţa sa din Cambridge, în cursul dimineţii de miercuri.

„Suntem profund întristaţi de decesul, astăzi, al iubitului nostru tată”, au transmis Lucy, Robert şi Tim, copiii regretatului fizician. „A fost un mare savant şi un om extraordinar, ale cărui activitate şi moştenire vor dăinui timp de mulţi ani”, se mai afirmă în comunicatul emis de familia lui Stephen Hawking.

Familia a lăudat „curajul şi dârzenia” fizicianului, adăugând că „inteligenţa şi umorul” acestuia au inspirat oameni din întreaga lume.

Născut pe 8 ianuarie 1942 – la 300 de ani de la moartea părintelui ştiinţei moderne Galileo Galilei -, Stephen Hawking a fost ferm convins că acest domeniu este destinul său.

Însă soarta i-a jucat lui Hawking o festă crudă. Suferind de scleroză laterală amiotrofică (denumită şi boala Lou Gehrig), o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 21 de ani, Stephen Hawking a fost, timp de peste 50 de ani, imobilizat într-un scaun cu rotile şi comunica prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.

Pacienţii diagnosticaţi cu boala de care suferea Stephen Hawking trăiesc, în medie, trei ani, numai 10% dintre aceştia reuşind să supravieţuiască mai mult de 10 ani. Cu toate acestea, celebrul fizician a reuşit să depăşească cu mult speranţele medicilor.

Profesorul i-a îndemnat pe toţi oamenii cu dizabilităţi fizice să se concentreze asupra lucrurilor pe care le pot face şi să nu regrete lucrurile pe care nu pot să le facă.

Stephen William Hawking a fost, însă, departe de a fi normal, fiind dotat cu o minte strălucitoare. A fost fascinat de natura Universului, de modul în care s-a format şi cum ar putea acesta să sfârşească. „Scopul meu este simplu”, a scris acesta. „Este înţelegerea completă a Universului, de ce este aşa cum este şi de ce există”, a explicat fizicianul.

Mare parte din munca sa ştiinţifică a avut în centru o unificare a teoriei relativităţii – natura spaţiului şi timpului – şi a celei cuantice – modul în care se comportă cele mai mici particule din Univers – pentru a explica crearea Universului şi principiile care îl guvernează.

În 1974, Stephen Hawking a devenit, la vârsta de 32 de ani, cel mai tânăr membru al celei mai prestigioase asociaţii ştiinţifice din Marea Britanie, The Royal Society.

În 1979, a fost numit şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, unde s-a mutat de la Universitatea Oxford pentru a studia astronomia şi cosmologia teoretică. În secolul al 17-lea, acest post a fost deţinut de Isaac Newton.

Geniul lui Hawking i-a adus celebritatea mondială, fiind cunoscut ca un comunicator strălucitor, dedicat popularizării ştiinţei.

Volumul „Scurtă istorie a timpului”, una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, lansat în 1988, a încercat să explice populaţiei largi teoriile fundamentale ale Universului.

A fost urmat, în 2001, de cartea „Universul într-o coajă de nucă/ The Universe in a Nutshell”.

În 2007, Hawking a publicat o carte pentru copii, „George şi codul indescifrabil/ George’s Secret Key to the Universe”, împreună cu Lucy, fiica sa, prin care a încercat să explice modul în care funcţionează Sistemul Solar, asteroizii, găurile negre şi alte corpuri cereşti.

Cartea sa intitulată „The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Hawking a intrat şi în cultura populară, cu apariţii speciale în producţii precum „Star Trek: The Next Generation”, „The Simpsons”, iar vocea sa a fost inclusă şi în piese ale formaţiei Pink Floyd.

În afară de dezbaterile ştiinţifice, Hawking şi-a exprimat public şi păreri despre politică. Astfel, înainte de referendumul Brexit din 2016, i-a avertizat pe liderii politici britanici asupra pericolelor de a părăsi Uniunea Europeană: „Sunt duse zilele când puteam să înfruntăm de unii singuri lumea”.

Stephen Hawking a primit de-a lungul carierei sale numeroase distincţii, printre care titlul de Comandor al Imperiului Britanic, în 1982, şi a fost, printre altele, membru al Academiei de ştiinţe americane.